Biserică și mănăstireMoldova

Mănăstirea Văratec: satul maicilor de la poalele munților Neamțului

Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoxă de maici, așezată într-o poiană de la poalele munților, în comuna Agapia din județul Neamț, la circa 12 km de Târgu Neamț. Întemeiată în 1785, este o obște vie, nu un muzeu, cu trei biserici, un muzeu și mormântul unei poete, într-un sat de case tradiționale.

Văratec a crescut dintr-o mică sihăstrie dintr-o poiană de pădure până la cea mai mare obște de maici din România, cu peste 400 de viețuitoare în case așezate pe ulițe înguste.

UndeSatul Văratec, comuna Agapia, județul Neamț, în nord-estul României

TipMănăstire ortodoxă de maici, întemeiată în 1785; biserica mare zidită în 1808–1812

Ideal pentruViața monahală moldovenească, liniștea pădurii și un mic muzeu al meșteșugurilor maicilor

Cum ajungiLa circa 12 km de Târgu Neamț și 40 km de Piatra Neamț, pe drum; Mănăstirea Neamț se află la circa 15 km

Istoria Mănăstirii Văratec

Povestea Văratecului începe cu Bălașa Herescu, fiica unui preot din Iași, care trăia ca rasoforă, cu numele de sora Olimpiada, în Schitul Topolița din apropiere. Ea a dobândit terenuri într-o poiană la Văratec. Sfătuită de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț, care voia ca schiturile mici de maici din preajma orașelor și satelor să fie strânse în câteva mănăstiri mai mari și mai retrase, a întemeiat acolo, între 1781 și 1785, o mică sihăstrie. În iunie 1785, Olimpiada și duhovnicul ei, Iosif, au început să zidească o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar lângă ea chilii.

Obștea a crescut repede. În 1787 noua sihăstrie s-a unit cu Topolița, iar în anul următor au venit maicile de la Durău, în frunte cu stareța Nazaria, care a condus obștea între 1788 și 1814. În 1803, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a înființat în mănăstirile Văratec și Agapia o școală de meserii și de cultură generală pentru maici, unde se învățau psaltichia, greaca, broderia și țesutul, și a adus aici surori din alte trei schituri. Până în septembrie 1811, la Văratec trăiau 273 de maici și surori. Biserica de lemn devenise neîncăpătoare, așa că în 1808 s-a început o biserică de piatră, sfințită în 1812 și pictată în 1841.

Au venit și vremuri grele. În timpul mișcării din 1821, așezământul a fost asediat și prădat de otomani, iar maicile au fost izgonite sau ucise. A urmat refacerea: în prima jumătate a secolului al XIX-lea s-au ridicat zidurile de incintă, o trapeză de piatră, chilii și clopotnița cu trei nivele. În 1839, Văratecul a devenit mănăstire independentă, separată de Agapia. În vremea stareței Eufrosina Lazu (1844–1887) s-au zidit bisericile de piatră Sf. Ioan Botezătorul (1844) și Schimbarea la Față (1845–1847), iar biserica mare a fost repictată în 1882. Soții de boieri au dăruit moșii, printre ele Safta Brâncoveanu, retrasă aici în 1832 și înmormântată la mănăstire.

În noaptea de 10 spre 11 iunie 1900, un mare incendiu a mistuit cea mai mare parte din chilii și acoperișul bisericii mari. Clădirile de azi datează în bună parte din refacere, iar în forma inițială s-a păstrat doar zidul de incintă din 1808–1812. În 1934 s-a înființat Atelierul „Regina Maria”, pentru broderii bisericești, covoare și țesături, iar din 1960 clădirea găzduiește un muzeu. Lucrări importante de restaurare au început în 1962, iar pictura bisericii mari a fost spălată și restaurată în 1968–1969. Astăzi ansamblul este monument istoric, alcătuit din cinci obiective, iar maicile viețuiesc în continuare printre casele satului din jurul zidurilor.

Curiozități despre Mănăstirea Văratec

Cu peste 400 de maici, Văratec este cea mai mare obște de maici din România. Un registru din septembrie 1811 număra deja 273 de maici și surori și le împărțea după origine socială, de la fiice de boieri la fiice de țărani și chiar o fiică de mocan.
Duhovnicul Iosif, cofondator al mănăstirii, este înmormântat în pronaosul bisericii mari. A fost canonizat mai târziu, iar pomenirea lui se face la 16 august.
Poeta Veronica Micle, prietena apropiată a lui Mihai Eminescu, este înmormântată în cimitirul mănăstirii. Locul retras din pădure a atras și scriitori; Mihai Eminescu, Garabet Ibrăileanu, Gala Galaction și Calistrat Hogaș sunt menționați ca scriitori care au viețuit sau au lucrat aici.
O statuie din bronz a Saftei Brâncoveanu, lucrată de sculptorul Ion Jalea, se află din 1935 lângă absida răsăriteană a bisericii mari.
Catapeteasma bisericii mari este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. A fost făcută în 1816 de Constantin Zugravul, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi.
Pe locul altarului vechii biserici de lemn s-a amenajat în 1985 un bazin cu statuia unui înger care ține o cruce.

Tururi lângă Mănăstirea Văratec

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Red Lake and the Bicaz Gorges Day Tour

★ 4,7 (3 recenzii) · 4 h

Vezi detaliile ›

Full Day 4x4 Tour in the Eastern Carpathians

★ 5 (3 recenzii) · 6 h

Vezi detaliile ›

Via Ferrata Tour near Red Lake (Lacu Rosu)

★ 5 (2 recenzii) · 2 h

Vezi detaliile ›

Half-Day 4x4 Tour in the Eastern Carpathians

★ 5 (2 recenzii) · 3 h

Vezi detaliile ›

Vizitarea Mănăstirii Văratec: ce să vezi

Văratec este o obște vie de maici, așa că vizitați-o în liniște și cu respect pentru viața monahală din jur.
În incinta cu ziduri de piatră se află biserica mare „Adormirea Maicii Domnului”, stăreția și clădirile administrative; vechiul Atelier „Regina Maria” de pe latura de sud găzduiește acum muzeul mănăstirii.
Pe lângă biserica mare (1808–1812), ansamblul cuprinde turnul clopotniță de poartă, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1844) și biserica „Schimbarea la Față” (1847).
Incinta este înconjurată de un sat mănăstiresc cu case tradiționale, unde locuiesc maicile, pe ulițe înguste; o scurtă plimbare pe acolo face parte din vizită.
Mănăstirea Neamț se află la circa 15 km, iar Mănăstirea Bistrița la circa 20 km. Verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Mănăstirea Văratec

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Mănăstirea Văratec

Întrebări

Unde se află Mănăstirea Văratec?

Se află în satul Văratec, comuna Agapia, județul Neamț, în nord-estul României, la circa 12 km de Târgu Neamț și 40 km de Piatra Neamț.

Cine a întemeiat Mănăstirea Văratec?

A fost întemeiată în 1785 de schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, la sfatul lui Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț.

Este Văratec o mănăstire de călugări sau de maici?

Este o mănăstire de maici. Cu peste 400 de viețuitoare, este cea mai mare obște de maici din România.

Ce poți vedea la Mănăstirea Văratec?

Biserica mare „Adormirea Maicii Domnului”, bisericile „Sf. Ioan Botezătorul” și „Schimbarea la Față”, turnul clopotniță de poartă, un muzeu în fostul Atelier „Regina Maria” și casele tradiționale ale satului mănăstiresc.

Cine este înmormântat la Mănăstirea Văratec?

Cofondatorul Iosif se odihnește în biserica mare, iar Safta Brâncoveanu este înmormântată la mănăstire. Poeta Veronica Micle se odihnește în cimitirul mănăstirii.

Cât de veche este biserica mare de la Văratec?

Biserica de piatră „Adormirea Maicii Domnului” a fost zidită între 1808 și 1812 și sfințită în 1812. Ea a înlocuit prima biserică de lemn, din 1785.