Biserică și mănăstireMoldova

Mănăstirea Probota: biserica UNESCO în care odihnește Petru Rareș

Mănăstirea Probota este o mănăstire ortodoxă din satul Probota, lângă Dolhasca, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Biserica ei cu hramul Sfântul Nicolae, terminată în 1530 și înconjurată de ziduri groase de apărare, face parte din Bisericile pictate din nordul Moldovei, înscrise în patrimoniul UNESCO.

Probota arată ca o mică cetate medievală, dar a fost zidită ca mormânt de familie: Petru Rareș a rupt tradiția și a ales-o în locul Putnei, spre mâhnirea călugărilor de acolo.

UndeSatul Probota, orașul Dolhasca, județul Suceava, în nordul Moldovei

TipMănăstire ortodoxă cu incintă întărită, biserică din 1530

Ideal pentruArhitectura bisericilor moldovenești, fresce medievale și morminte domnești

Cum ajungiLa circa 40 km de Cetatea de Scaun a Sucevei și la circa 34 km de Mănăstirea Neamț

Istoria Mănăstirii Probota

Povestea Probotei începe înaintea bisericii de azi. Încă din 1391, pe vremea lui Petru Mușat, un izvor consemnează o biserică de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, ridicată într-o poiană de pădure. Mai târziu, Alexandru cel Bun a clădit o biserică de piatră mai la vale, pe pârâul Probota, iar Ștefan cel Mare și-a îngropat mama, Doamna Oltea, în 1465, într-o biserică din această înșiruire. Un cataclism a stricat lăcașul, Ștefan l-a refăcut, iar o alunecare de teren l-a doborât până la urmă; urmele lui se mai văd și azi.

Mănăstirea de astăzi este opera lui Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare. El a zidit o biserică nouă pe un platou care domină valea Siretului, la circa 300 de metri spre vest de vechiul loc. Pisania slavonă de pe peretele sudic al pridvorului arată că lăcașul a fost isprăvit la 16 octombrie 1530, iar pereții au fost pictați în interior și în exterior în 1532. Vărul domnitorului, Grigorie Roșca, primul egumen și apoi mitropolit al Moldovei, l-ar fi îndemnat să ctitorească mănăstirea și să-și aleagă aici locul de veci în loc de Putna, ceea ce a stârnit proteste puternice printre călugării putneni. Petru Rareș a fost înmormântat la Probota în septembrie 1546.

În 1550, Doamna Elena și fiii ei au închis biserica într-un zid gros de incintă, cu trei turnuri pe latura de est, așa că mănăstirea a ajuns să semene cu o cetate medievală. În biserică au fost înmormântați mai târziu Ștefan Rareș și Doamna Elena, alături de mai mulți boieri și dregători. Probota a fost și un centru de cultură: patru mitropoliți cărturari ai Moldovei au lucrat sau s-au călugărit aici. Au urmat vremuri grele. În 1622 mănăstirea a fost prădată de tâlhari, Vasile Lupu a reparat-o din 1646, iar în 1677 a fost închinată Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. Călugării greci care s-au așezat aici au lăsat-o în paragină, iar reparațiile din jurul anului 1844 au acoperit mare parte din pictura inițială.

În 1863, averile mănăstirești au trecut în proprietatea statului, iar biserica a devenit biserică de parohie a satului. Celelalte clădiri s-au degradat, un incendiu a izbucnit la începutul secolului al XX-lea, iar sătenii au luat piatră pentru casele lor. Restaurările serioase au început în anii 1930. În 1993, mănăstirea a fost reînființată cu o obște de maici, iar în același an biserica a intrat pe lista UNESCO. Un program de restaurare din 1996–2001, finanțat printr-un fond japonez pentru patrimoniul mondial, a consolidat picturile și a scos la lumină fresca interioară originală din 1532.

Curiozități despre Mănăstirea Probota

Incinta este aproape pătrată, cu laturi de circa 90 de metri, iar zidurile de piatră de râu au vreo 6 metri înălțime și sunt prevăzute cu metereze și creneluri, așa că mănăstirea seamănă cu o mică cetate.
Scena Judecății de Apoi de pe bolta pridvorului este descrisă ca prima de acest fel pe zidul unei biserici moldovenești, iar ferestrele gotice lasă să intre doar puțină lumină.
În tabloul votiv, chipul lui Iliaș, moștenitorul tronului, a fost înnegrit după ce acesta a trecut la islam.
În 1925, un călugăr care a vrut să curețe pictura din pridvor a șters bolta cu cârpe ude și a stricat o parte dintre chipuri.
Frescele exterioare din 1532 au fost a doua serie din ciclul început de Petru Rareș, pictate înainte ca tehnica să fie pe deplin stăpânită, așa că ploaia și zăpada le-au șters în mare parte. Câteva urme se mai văd pe peretele sudic, mai ferit.
Circa 80% dintre criptele din biserică au fost jefuite în secolul al XVIII-lea, dar arheologii au găsit totuși bijuterii și veșminte scumpe în mormintele neatinse.

Tururi lângă Mănăstirea Probota

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Day trip to Republic of Moldova - visit Chisinau and Cricova Winery

★ 4,9 (36 recenzii) · 11 h

Vezi detaliile ›

Day trip from Iasi to the UNESCO Painted Monasteries in Bucovina

★ 4,9 (33 recenzii) · 12 h

Vezi detaliile ›

Iasi City Tour

★ 5 (13 recenzii) · 6 h

Vezi detaliile ›

Adventure day trip from Iasi | Hiking in the Carpathian Mountains

★ 5 (10 recenzii) · 10 h

Vezi detaliile ›

Vizitarea Mănăstirii Probota: ce să vezi

Biserica Sfântul Nicolae este obiectivul principal. Căutați planul triconc, turla octogonală zveltă, arcadele oarbe de pe abside și ferestrele gotice ale pridvorului.
În interior, încăperea mormintelor dintre cele două încăperi principale păstrează pietrele funerare de marmură ale lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și ale lui Ștefan Rareș; piatra Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a fost adusă aici în 1904.
Zidul de cetate, turnul-poartă de pe latura estică și turnurile de colț se văd din curte. Clisiarnița și turnul-clopotniță din colțul de nord-vest adăpostesc un mic muzeu cu icoane vechi, veșminte și piese descoperite la săpături.
Probota este o obște de maici în plină viață, așa că îmbrăcați-vă decent și păstrați liniștea. Verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.
Mănăstirea Neamț se află la circa 34 km, Mănăstirea Văratec la circa 37 km, iar Cetatea de Scaun a Sucevei la circa 40 km, deci o excursie de o zi poate combina mai multe obiective.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Mănăstirea Probota

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Mănăstirea Probota

Întrebări

Unde se află Mănăstirea Probota?

Se află în satul Probota, aparținând orașului Dolhasca, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Cetatea de Scaun a Sucevei este la circa 40 km.

De ce este Mănăstirea Probota monument UNESCO?

În 1993, biserica ei cu hramul Sfântul Nicolae a fost înscrisă în patrimoniul mondial, împreună cu alte șapte biserici pictate din nordul Moldovei, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Cine a ctitorit Mănăstirea Probota?

Domnitorul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a zidit biserica de azi, terminată în 1530. Vărul său, Grigorie Roșca, primul egumen, l-a îndemnat la acest gest.

Cine este înmormântat la Mănăstirea Probota?

În biserică odihnesc Petru Rareș, fiul său Ștefan Rareș și soția sa, Elena, alături de alți membri ai familiei și de mai mulți boieri. Aici se păstrează și piatra de mormânt a Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare.

De ce are Mănăstirea Probota ziduri de cetate?

Doamna Elena și fiii ei au ridicat în 1550, după moartea lui Petru Rareș, un zid gros cu trei turnuri în jurul bisericii. Zidul are circa 6 metri înălțime.

Există fresce la Mănăstirea Probota?

Da. Biserica a fost pictată în interior și în exterior în 1532. Pictura exterioară s-a șters în mare parte, dar frescele din interior, mai ales din pridvor și din pronaos, merită văzute.