Biserică și mănăstireTransilvania

Mănăstirea Sâmbăta de Sus: ctitoria brâncovenească din Ardeal

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, numită și Mănăstirea Brâncoveanu, este o mănăstire ortodoxă din județul Brașov, aproape de Făgăraș, la poalele Munților Făgăraș. Întemeiată de domnitorul Constantin Brâncoveanu pe la 1700, a fost desființată în 1785 și refăcută în secolul al XX-lea, iar astăzi este un important loc de pelerinaj din Transilvania.

Un general habsburg a primit ordin să distrugă mănăstirile ortodoxe, dar a cruțat-o pe aceasta în 1761, probabil în urma intervenției familiei Brâncoveanu. Ea a mai rezistat doar 24 de ani.

UndeSâmbăta de Sus, județul Brașov, Transilvania, lângă Făgăraș

TipMănăstire ortodoxă românească, întemeiată pe la 1700 și refăcută în secolul al XX-lea

Ideal pentruArhitectura în stil brâncovenesc, istoria ortodoxiei transilvănene și o plimbare liniștită prin parcul mănăstirii

Cum ajungiSe ajunge cu mașina, în Țara Făgărașului; Mănăstirea Cârța se află la circa 21 km, iar Cetatea Făgăraș la circa 22 km

Istoria Mănăstirii Sâmbăta de Sus

Mănăstirea se află în Țara Făgărașului, o regiune istorică dintre Olt și Munții Făgăraș, în care românii erau majoritari, iar biserica ortodoxă avea rădăcini puternice. Viața monahală este atestată aici de la începutul secolului al XVII-lea, deși istoricii nu sunt de acord dacă exista o sihăstrie încă dinainte. În 1654, satul și moșia au intrat în stăpânirea familiei Brâncoveanu, iar pe vremea vornicului Preda Brâncoveanu se presupune că a existat aici o biserică de lemn.

Nepotul său, Constantin Brâncoveanu, domnitorul Țării Românești, avea și el moșii dincolo de Carpați. Pe la 1696 a ridicat în locul bisericii vechi de lemn o biserică de zid, din piatră și cărămidă, iar în 1701 o mănăstire este pomenită aici într-un Triod păstrat de la Buzău. Voia, printre altele, să întărească prezența ortodoxă în Transilvania în fața presiunii catolice de după instalarea stăpânirii habsburgice; în aceeași vreme a luat ființă Biserica Greco-Catolică Română. La Sâmbăta a înființat și o școală de secretari, un atelier de pictură murală și o mică tipografie. Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol în 1714, iar Biserica Ortodoxă l-a canonizat în 1992.

În secolul al XVIII-lea, călugărilor li s-a cerut insistent să accepte unirea cu Roma. În 1761, generalul Adolf von Buccow a dispus desființarea mănăstirilor ortodoxe din zonă, dar Sâmbăta a fost cruțată, probabil prin intervenția familiei Brâncoveanu, iar prestigiul ei a crescut, fiind singura mănăstire ortodoxă rămasă în Țara Făgărașului. Picturile interioare au fost executate în 1766 de zugravii Ionașcu și Pană. În 1772 familia a pierdut moșia din cauza unei datorii, iar sub împăratul Iosif al II-lea un decret din 1782 a desființat mănăstirile dedicate numai contemplației. În noiembrie 1785 mănăstirea a fost închisă. Biserica a fost grav avariată, dar nu dărâmată, iar în secolul al XIX-lea clădirile au ajuns în ruină, înghițite de pădure.

După unirea Transilvaniei cu România, reforma agrară din 1922 a trecut proprietatea la Arhiepiscopia Sibiului. Mitropolitul Nicolae Bălan a hotărât să refacă mănăstirea, iar lucrările la biserică au început în 1926. Încetinite de criza economică, ele s-au încheiat abia după al Doilea Război Mondial, cu sfințirea din 15 august 1946. Regele Mihai I, înfățișat într-un portret votiv în biserică, este socotit al doilea ctitor. Sub regimul comunist mulți călugări au trebuit să plece în 1959, dar construcțiile au continuat în deceniile următoare, mereu în stil brâncovenesc, iar mănăstirea a fost resfințită în 1993. Biserica, anexele și parcul sunt monumente istorice.

Curiozități despre Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, iar data de 15 august este și ziua în care Constantin Brâncoveanu ar fi murit ca martir.
În 1761, un ordin de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din zonă a lăsat Sâmbăta neatinsă, probabil datorită intervenției familiei Brâncoveanu.
În biserică se poate vedea portretul votiv al regelui Mihai I, socotit al doilea ctitor. În primii ani ai comunismului a fost acoperit cu var, iar după 1989 a devenit din nou vizibil.
Constantin Brâncoveanu a înființat la mănăstire o școală de secretari, un atelier de pictură murală și o mică tipografie.
În anii 1940, starețul mănăstirii a fost Arsenie Boca, teolog și pictor încă foarte pomenit în România.
Pe lângă biserică, refacerea a adus două lacuri, o grădină de flori, livezi și alei; parcul este el însuși monument istoric.

Tururi lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Bran (Dracula) Castle, Bear Sanctuary, Rasnov Fortress & Palinca Distillery

★ 5 (51 recenzii) · 6 h

Vezi detaliile ›

Maramures best, full day tour from Cluj

★ 5 (37 recenzii) · 12 h

Vezi detaliile ›

Private Walking Tour of Sibiu

★ 5 (29 recenzii) · 1,5 h

Vezi detaliile ›

Exclusive Tour: Corvin Castle, Alba Iulia and traditional villages from Sibiu

★ 4,8 (34 recenzii) · 6 h

Vezi detaliile ›

Vizitarea Mănăstirii Sâmbăta de Sus: ce să vezi

Obiectivul principal este biserica, refăcută în stil brâncovenesc, cu portretul votiv al regelui Mihai I lângă intrare.
Incinta face parte din vizită: alei, un parc, două lacuri și anexe cu porți de lemn și troițe.
Este o mănăstire în care se slujește și un loc de pelerinaj ortodox, așa că ținuta decentă și liniștea sunt potrivite.
Mănăstirea Cârța se află la circa 21 km, Cetatea Făgăraș la circa 22 km, iar Cetatea Poenari la circa 39 km, deci vizita se poate combina ușor cu alte opriri din zonă.
Verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca, pentru că regulile se pot schimba.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Întrebări

Unde se află Mănăstirea Sâmbăta de Sus?

Se află în satul Sâmbăta de Sus, județul Brașov, în Transilvania, lângă orașul Făgăraș și versanții nordici ai Munților Făgăraș.

Cine a întemeiat Mănăstirea Sâmbăta de Sus?

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a ridicat pe la 1696 o biserică de zid, iar mănăstirea este atestată în 1701. Pe moșia Brâncoveanu existaseră aici și biserici de lemn.

De ce se numește și Mănăstirea Brâncoveanu?

Poartă numele familiei Brâncoveanu, care stăpânea satul și moșia și a întemeiat mănăstirea. Influența ei se crede că a salvat-o de la desființare în 1761.

Ce s-a întâmplat cu mănăstirea în 1785?

A fost desființată în urma politicii împăratului Iosif al II-lea față de mănăstirile contemplative. Biserica a fost grav avariată, dar nu dărâmată, iar clădirile au ajuns mai târziu în ruină.

Când a fost refăcută Mănăstirea Sâmbăta de Sus?

Restaurarea a început în 1926, sub mitropolitul Nicolae Bălan, biserica a fost sfințită în 1946, iar alte lucrări s-au încheiat în 1993.

Ce poți vedea lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus?

Mănăstirea Cârța se află la circa 21 km, Cetatea Făgăraș la circa 22 km, Cetatea Poenari la circa 39 km, iar biserica fortificată din Roșia la circa 40 km.