Biserică și mănăstireMaramureș și Bucovina

Mănăstirea Putna: mormântul lui Ștefan cel Mare și o vistierie moldovenească

Mănăstirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se află în Bucovina, în județul Suceava, la circa 33 km nord-vest de Rădăuți. Ctitorită de Ștefan cel Mare în 1466, ea păstrează mormântul domnitorului, un muzeu bogat în manuscrise și broderii și punctul de plecare al traseului Via Transilvanica.

Potrivit unei legende consemnate de cronicarul Ion Neculce, Ștefan cel Mare a tras o săgeată de pe un munte și a poruncit să se ridice altarul Putnei acolo unde aceasta a căzut.

UndePutna, județul Suceava, în Bucovina, nordul României

TipMănăstire ortodoxă întemeiată în 1466, cu incintă întărită și muzeu

Ideal pentruMormântul lui Ștefan cel Mare, istoria Moldovei și atmosfera de pelerinaj

Cum ajungiLa circa 33 km nord-vest de Rădăuți; Mănăstirea Sucevița se află la circa 13 km

Istoria Mănăstirii Putna

Lucrările la Putna au început la 10 iulie 1466, când domnitorul Ștefan cel Mare al Moldovei a hotărât să mulțumească lui Dumnezeu pentru o izbândă militară ridicând o biserică. Ea a primit hramul Adormirea Maicii Domnului. O cronică arată că Ștefan a cumpărat satul Vicovu de Sus cu 200 de zloți și a dăruit pământul și veniturile lui mănăstirii. Zidirea a durat circa trei ani, iar sfințirea a avut loc la începutul lunii septembrie, de către mitropolitul Teoctist, în fața lui Ștefan și a întregii sale familii. Locul a devenit curând cel mai important centru religios din zonă. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.

Putna a fost și școală, și atelier. Călugării copiau manuscrise și le împodobeau cu miniaturi alese, iar mănăstirea a ajuns unul dintre marile centre culturale și artistice ale Moldovei medievale. Rolul ei cel mai însemnat a fost însă acela de loc de odihnă al domnitorului ctitor. Aici se află Ștefan cel Mare, împreună cu membri ai familiei sale, printre care soțiile sale Maria de Mangop și Maria Voichița, Bogdan al III-lea Orbul și mitropolitul Teoctist. Singura clădire rămasă din vremea lui Ștefan este Turnul Tezaurului, terminat în 1481, care adăpostea odoarele mănăstirii în vremuri de primejdie.

În secolul al XVII-lea biserica a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki. Vasile Lupu a început refacerea în 1653, lucrările au continuat sub Gheorghe Ștefan și au fost terminate în 1662, sub Eustatie Dabija. Cronicarul Ion Neculce adaugă un amănunt amar: cazacii au luat plumbul de pe acoperiș la Suceava ca să facă gloanțe pentru apărarea cetății. Noua biserică a păstrat planul moldovenesc vechi, dar cu mai multe trăsături ale arhitecturii secolului al XVII-lea. Între 1756 și 1760, mitropolitul Iacob Putneanul a avut grijă de restaurarea mănăstirii. Acoperișul a fost refăcut în 1902 după planurile arhitectului Karl Romstorfer, iar alte lucrări au avut loc între 1961 și 1975.

Putna are un loc și în memoria românească modernă. În august 1871 a avut loc aici o mare serbare, care a adunat tineri români din mai multe provincii. Poetul Mihai Eminescu, participant la eveniment, a numit mănăstirea „Ierusalimul neamului românesc”. În 1966, împlinirea a 500 de ani de la întemeiere a fost marcată internațional, la recomandarea UNESCO. Casa Domnească din partea de sud a fost refăcută între 1982 și 1988 pe temeliile celei vechi, iar astăzi Putna este punctul de plecare al traseului Via Transilvanica, lung de 1262 km și care străbate zece județe.

Curiozități despre Mănăstirea Putna

O legendă povestită de Ion Neculce spune că Ștefan cel Mare a tras o săgeată de pe un munte spre vale și a hotărât să zidească altarul acolo unde aceasta s-a înfipt.
Domnitorul a cumpărat satul Vicovu de Sus cu 200 de zloți și l-a dăruit vistieriei mănăstirii, după o cronică a vremii.
Cazacii au luat plumbul de pe acoperiș la Suceava și l-au făcut gloanțe pentru apărarea cetății, scrie cronicarul Neculce.
Turnul de la intrare este numit Turnul Eminescu, pentru că poetul și scriitorul Ioan Slavici au înnoptat în sala de la etaj în timpul serbării din august 1871.
Turnul Tezaurului, terminat în 1481, este singura clădire rămasă din vremea lui Ștefan. Stema Moldovei datată 1471 apare pe fațada estică a turnului de la intrare.
Biserica este încinsă la exterior cu un brâu răsucit în torsadă, care simbolizează Sfânta Treime și se regăsește și în ornamentația interioară.

Tururi lângă Mănăstirea Putna

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Private Maramures Walking Tours

★ 5 (29 recenzii) · 4 h

Vezi detaliile ›

Bistrița Medieval Landmarks and Saxon Heritage Tour

★ 5 (4 recenzii) · 1,5 h

Vezi detaliile ›

Piatra Highlights on a Cycle Rickshaw

1,5 h

Vezi detaliile ›

Vizitarea Mănăstirii Putna: ce să vezi

Biserica, cu cele cinci încăperi, de la pridvor la altar, îmbină elemente bizantine, gotice și renascentiste. Mormântul lui Ștefan cel Mare este punctul spre care se îndreaptă pelerinii.
Muzeul expune manuscrise, broderii, icoane și obiecte de cult. Broderiile și pietrele de mormânt sunt citate adesea drept exemple alese de artă moldovenească din vremea lui Ștefan.
Treceți pe sub arcul turnului de la intrare, apoi căutați Turnul Tezaurului, paraclisul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, zidit în 1759, și Casa Domnească refăcută.
În împrejurimi se află mai multe schituri vechi. Cel mai cunoscut este o chilie săpată în stâncă, cu pronaosul, naosul și altarul unei biserici.
Mănăstirea Sucevița se află la circa 13 km, Moldovița la circa 23 km, Bogdana la circa 24 km și Arbore la circa 29 km. Putna este o mănăstire în viață, așa că verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.