Mănăstirea Nicula: pelerinaj, icoana lăcrimătoare și icoane pe sticlă
Mănăstirea Nicula este unul dintre marile centre de pelerinaj din nordul Transilvaniei, în satul Nicula din județul Cluj, aproape de orașul Gherla. Povestea ei îmbină o icoană lăcrimătoare, o biserică de zid cu două turnuri înalte și o tradiție de atelier care a adus în Transilvania icoanele pictate pe sticlă.
În 1699, ofițeri austrieci au consemnat că o icoană a Maicii Domnului a lăcrimat aproape o lună. Și azi, zeci de mii de pelerini ajung la Nicula în fiecare 15 august.
Istoria Mănăstirii Nicula
Începuturile Niculei sunt disputate. Tradiția orală spune că satul și-ar fi luat numele de la un pustnic pe nume Nicolae, care ar fi viețuit aici în secolul al XIV-lea, dar niciun document nu o confirmă. Unii autori pomenesc o biserică de lemn pe un deal de lângă sat în 1552, în timp ce mulți istorici greco-catolici așază prima biserică de pelerinaj în anii de după 1700 și îl socotesc ctitor pe guvernatorul Transilvaniei, Sigismund Kornis. Versiunea aleasă de un istoric a oglindit adesea pretențiile ulterioare ale Bisericii Ortodoxe și ale celei Greco-Catolice asupra locului.
Miezul poveștii este o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1681 de preotul-pictor Luca din Iclod. Potrivit unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, ea a lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699, în vechea biserică a satului. În 1713, Kornis a dus icoana la reședința sa de la Benediug, iar mai târziu ea a ajuns la Cluj. Pe dealul împădurit de la sudul satului s-a ridicat o bisericuță de lemn pentru pelerini. Care icoană este cea originală, cea de la Cluj sau cea cinstită la Nicula, se dezbate de generații.
În 1767, papa Clement al XIII-lea a acordat indulgență plenară pelerinilor greco-catolici veniți la sărbătorile de 15 august și 8 septembrie. Între 1875 și 1879, lângă biserica de lemn s-a construit o biserică de zid, pe cheltuiala Episcopiei de Gherla, iar în 1905 i s-au adăugat două turnuri de 25 de metri. În 1928, papa Pius al XI-lea a dat mănăstirii statutul de sanctuar marian. Nicula a avut și o școală de pictori de icoane: prin ea a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, cunoscută în Boemia, Austria și Bavaria. Printre artiștii cunoscuți se numără Emil Weiss, Moritz Hachmann și Karl Müller.
Călugării bazilieni s-au stabilit aici în 1936. În 1948, regimul comunist a interzis Biserica Greco-Catolică, i-a arestat pe călugări și a predat mănăstirea Bisericii Ortodoxe Române, care o deține și astăzi. Vechea biserică de lemn a ars la începutul anilor 1970 și a fost înlocuită cu una din secolul al XVIII-lea, adusă din alt sat. În 2020, Nicula a fost înscrisă pe Via Mariae, un traseu de pelerinaj marian de circa 1.400 km. Disputa de proprietate dintre cele două Biserici nu s-a încheiat, iar în fiecare 15 august liturghia ortodoxă se ține în mănăstire, în timp ce greco-catolicii slujesc în afara ei.
Curiozități despre Mănăstirea Nicula
- Procesul-verbal al ofițerilor austrieci spune că icoana a lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699, aproape patru săptămâni, ceea ce a făcut din Nicula un loc de pelerinaj.
- Pictorul celebrei icoane, Luca din Iclod, era preot de origine ruteană, iar icoana este datată 1681.
- Pictura pe sticlă, meșteșug cu rădăcini în Boemia, Austria și Bavaria, a ajuns în Transilvania prin școala de iconari de la Nicula.
- Cele două turnuri ale bisericii de zid, de câte 25 de metri, au fost adăugate în 1905, la aproape 26 de ani după terminarea bisericii.
- Din 2020, Nicula face parte din Via Mariae, un traseu de pelerinaj care leagă Mariazell din Austria de Șumuleu Ciuc, pe circa 1.400 km.
- La 15 august, zeci de mii de credincioși ajung, se spune, la Nicula, iar slujbele au loc atât în mănăstire, cât și în biserica parohială a satului.
Tururi lângă Mănăstirea Nicula
Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:
Vizitarea Mănăstirii Nicula: ce să vezi
- Pelerinajul este motivul principal al vizitei: mănăstirea este cea mai aglomerată în jurul zilelor de 15 august și 8 septembrie, sărbătorile Maicii Domnului.
- Biserica de zid din anii 1870, cu cele două turnuri, se află lângă clădirile monahale mai vechi, printre care vechile chilii și biserica de lemn adusă aici după incendiu.
- Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de Luca din Iclod, este centrul cinstirii. Înfățișarea ei de azi face obiectul unei dezbateri de lungă durată.
- Castelul Bánffy de la Bonțida, la circa 15 km, este cel mai apropiat alt obiectiv al acestui site.
- Este un lăcaș de cult în funcțiune, așa că purtați o ținută decentă și verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.
Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.
Hartă: unde se află Mănăstirea Nicula
Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap
Fotografii: Mănăstirea Nicula
.jpg){kind=link}
Întrebări
Unde se află Mănăstirea Nicula?
Se află lângă satul Nicula din comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, în nordul Transilvaniei, aproape de orașul Gherla.
De ce este cunoscută Mănăstirea Nicula?
Este cunoscută pentru o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul care, potrivit ofițerilor austrieci, a lăcrimat în 1699, și pentru o școală de icoane pe sticlă.
Cui aparține astăzi Mănăstirea Nicula?
Din decembrie 1948 se află în stăpânirea Bisericii Ortodoxe Române. Înainte a fost un sanctuar greco-catolic, iar cele două Biserici își dispută încă proprietatea.
Când are loc pelerinajul la Nicula?
Pelerinajul principal este la 15 august, de Sfânta Maria Mare, cu o altă sărbătoare la 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului.
Ce este pictura pe sticlă de la Nicula?
Este o tehnică de pictare a icoanelor pe sticlă, adusă în Transilvania din Boemia, Austria și Bavaria prin școala de iconari de la Nicula.
Ce poți vedea lângă Mănăstirea Nicula?
Castelul Bánffy de la Bonțida se află la circa 15 km, iar orașul Gherla este chiar lângă mănăstire.
Și în apropiere
Castelul Bánffy de la Bonțida
Bonțida · „Versailles-ul Transilvaniei”, în restaurare
15 km distanță
Castrul roman Potaissa
Turda · castru de legiune cu cele mai mari terme militare din Dacia
50 km distanță
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz
Rogoz · biserică de lemn UNESCO, cu pictură din 1785
52 km distanță
Porolissum
Sălaj · castre romane, amfiteatru și sit al Limesului dacic
59 km distanță