Capidava: castrul roman și bizantin de pe malul Dunării
Capidava este un sit arheologic așezat pe o stâncă de pe malul drept al Dunării, în județul Constanța, Dobrogea. A început ca așezare geto-dacă, a devenit castru roman pe limesul moesic și a fost reutilizată de bizantini. Este un loc liniștit, puțin vizitat, potrivit pentru cine iubește ruinele romane de lângă un râu, una dintre comorile ascunse ale României.
Capidava este o fortificație de pe Dunăre distrusă și refăcută iar și iar: de goți în secolul al III-lea, din nou pe la 596 și, definitiv, de pecenegi, în 1036.
Istoria Capidavei
Capidava a început ca loc geto-dac. Numele vine din cuvântul getic dava, „așezare”, iar la locul satului de azi s-a găsit o așezare La Tène din secolele V–II î.Hr. Istoricul Vasile Pârvan credea că aici se afla cetatea regelui get Dapyx, care, după Cassius Dio, s-a retras în fortăreața sa după ce a fost înfrânt de Marcus Licinius Crassus în 28 î.Hr. Identificarea rămâne o ipoteză.
Romanii au ajuns devreme la Dunăre, iar în anii dinaintea războaielor dacice Traian a pus să fie ridicat pe stânca de la Capidava un mic castel care să controleze vadul, probabil păzit de Cohors I Ubiorum. După cucerirea Daciei, locul a crescut într-o stațiune militară cu o așezare civilă alături. Se afla pe frontiera dunăreană a provinciei Moesia Inferior, apoi Scythia Minor, și făcea parte din limesul moesic. Tabula Peutingeriana o arată sub numele Calidava, pe drumul dintre Axiopolis și Carsium. Sub fortificație se afla un port care servea flota numită Classis Flavia Moesica, iar termele erau în afara zidurilor. După Pârvan, așezarea era deja romanizată pe la 130–150 d.Hr.
Fortificația nu a rămas ferită de primejdii. Goții au distrus-o în a doua jumătate a secolului al III-lea, iar sub Aurelian și Probus a fost refăcută. Apoi a fost refăcută încă de două ori, pe același plan, la începutul secolului al V-lea și la începutul secolului al VI-lea, până când a fost distrusă din nou pe la 596. Doar un mic castel din interiorul vechii fortificații a mai funcționat până pe la 620, când și acesta a fost părăsit. În epoca romană târzie, Capidava a fost reședință episcopală și avea o biserică mică, iar Notitia Dignitatum amintește aici o unitate de cavalerie, Cuneus equitum Solensium.
După secole de liniște, bizantinii s-au întors în secolul al X-lea și au reutilizat cetatea. Ea a adăpostit atât civili, cât și soldați: în interiorul zidurilor s-au descoperit peste 340 de locuințe adâncite din acea perioadă. Viața așezării s-a încheiat în primăvara lui 1036, când o invazie a pecenegilor a devastat regiunea și a distrus fortificația.
Ruinele erau cunoscute în partea locului cu mult înainte de a fi cercetate: un sat turcesc din secolul al XVIII-lea, de lângă ele, se numea Kale-koy, „satul cetății”. Vasile Pârvan a identificat fortificația înainte de Primul Război Mondial, iar săpăturile au început în 1924 sub conducerea asistentului său, Grigore Florescu, care a condus cercetările până în 1960. Castrul avea formă aproximativ dreptunghiulară, de circa 105 pe 127 de metri, cu ziduri groase de peste doi metri și înalte de cinci–șase metri și o poartă pe latura de sud-est. Exploatările de calcar din anii 1920 au afectat colțul de vest și o parte din latura de sud-vest.
Curiozități despre Capidava
- Numele Capidava păstrează vechiul cuvânt getic dava, „așezare”. Este unul dintre puținele locuri din epoca romană din această zonă cu nume local, fără ca aici să se fi găsit o așezare preromană importantă.
- Portul de la Capidava avea o cheiere sub apă și depozite pe terasa superioară. Era stațiune a flotei romane Classis Flavia Moesica, a cărei bază principală se afla la Noviodunum.
- O bornă miliară găsită la Seimenii Mici arată o distanță de 18.000 de picioare, circa 27 km, de la Axiopolis la Capidava, ceea ce a ajutat la confirmarea locului vechii așezări.
- În interiorul zidurilor s-au descoperit peste 340 de locuințe adâncite din epoca bizantină, semn că în fortificație trăiau și familii obișnuite.
- Satul turcesc din secolul al XVIII-lea de lângă ruine se numea Kale-koy, „satul cetății”.
- Resturile umane din necropola Capidavei au fost studiate de genetieni.
Tururi lângă Capidava
Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

GROUP Guided Day Trip to the Danube Delta, Tulcea - Letea
Vezi detaliile ›
Guided Birdwatching day trip to the Danube Delta - private program
Vezi detaliile ›
Danube Delta Tour from Tulcea to Mila 23, Letea Forest and Sulina
Vezi detaliile ›
Danube Delta PRIVATE boat trip to Letea Forest (guided tour)
Vezi detaliile ›Vizitarea Capidavei: ce să vezi
- Castrul stă pe o stâncă deasupra Dunării, de unde priveliștea spre fluviu este largă. Arheologii au cercetat integral poarta principală de sud, principia romană târzie, barăcile, portul și biserica din secolul al VI-lea.
- Termele militare timpurii, din secolele II–III, se află la circa 100 m est de castru.
- La Capidava se ajunge pe drumul județean DJ 223, dinspre Cernavodă sau Hârșova. Podul Anghel Saligny și Podul de la Cernavodă se află la circa 18 km.
- Tropaeum Traiani este la circa 45 km, iar Histria la circa 55 km, astfel că Capidava se potrivește într-o zi dedicată siturilor antice din Dobrogea.
- Condițiile de acces se pot schimba, așa că verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.
Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.
Hartă: unde se află Capidava
Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap
Fotografii: Capidava





Întrebări
Unde se află Capidava?
Capidava se află pe malul drept al Dunării, în satul cu același nume, din județul Constanța, Dobrogea. Se ajunge pe drumul județean DJ 223, dinspre Cernavodă sau Hârșova.
Ce este Capidava?
Este un sit arheologic cu ruinele unui castru roman, reutilizat ulterior de bizantini. Înaintea romanilor, în zonă exista o așezare geto-dacă.
Cine a construit fortificația de la Capidava?
Romanii, începând din vremea lui Traian, când un mic castel a fost ridicat pe stâncă pentru a controla vadul. În secolele următoare a fost distrusă și refăcută de mai multe ori.
Ce s-a întâmplat cu Capidava în 1036?
O invazie a pecenegilor a devastat regiunea și a distrus fortificația bizantină de aici, ceea ce a pus capăt vieții așezării.
Ce poți vedea la Capidava?
Ruinele zidurilor castrului, poarta principală de sud, sediul roman târziu, biserica din secolul al VI-lea și termele romane timpurii din afara castrului, toate pe o stâncă deasupra Dunării.
Ce mai poți vedea lângă Capidava?
Podul Anghel Saligny și Podul de la Cernavodă se află la circa 18 km, Tropaeum Traiani la circa 45 km, iar Histria la circa 55 km.
Și în apropiere
Podul Anghel Saligny
Cernavodă · pod feroviar din 1895, cândva cel mai lung din Europa
18 km distanță
Podul de la Cernavodă
Cernavodă · pod cu zăbrele pentru șosea și cale ferată peste Dunăre
18 km distanță
Tropaeum Traiani
Adamclisi · trofeu roman al victoriei asupra dacilor
45 km distanță
Histria
Dobrogea · colonie grecească din secolul VII î.Hr., ruine lângă lagună
55 km distanță